Nevertebrate–Cuvânt înainte

Cine dorește să-şi facă o idee generală asupra animalelor care populează astăzi planeta noastră are în faţa sa o considerabilă  varietate de forme, mărimi, culori,structuri, funcţii, comportamente. 

Numărul speciilor de animale cunoscute  atinge astăzi, aproximativ  un milion şi jumătate iar această cifră este în continuă creştere. 

De-a lungul timpului, datorită unor cauze naturale  mai ales climaterice  multe animale au dispărut pentru totdeauna. În locul lor au apărut altele, mai rezistente la noile condiţii de mediu, dar care au ca strămoşi pe cele dispărute. Această schimbare şi perfecţionare continuă a formelor de viaţă poartă numele de evoluţie a  lumii animale. 

Biosfera  învelişul de vieţuitoare al planetei se  întrepătrunde cu celelalte geosfere: litosfera, atmosfera şi hidrosfera. 

Animalele trăiesc pe litosferă şi în interiorul scoarţei terestre.  În atmosferă cele mai multe animale îşi des făşoară viaţa în troposferă. 

Hidrosfera este domeniul de viaţă al celor mai numeroase vieţuitoare. Dacă plantele se găsesc doar până la circa 400 m adâncime, animalele sunt răspândite până la cele mai mari adâncimi. 

De multă vreme omul a încercat să facă ordine în marea diversitate din jurul lui. La început, spontan, au fost reunite în aceeaşi noţiune fiinţele care prezentau asemănări izbitoare. Aşa au fost sesizate adevăratele înrudiri, adeseori însă numai asemănările exterioare. Au existat preocupări de a constitui clasificaţii (sisteme) cuprinzătoare. 

Scopul iniţial al sistematicii a fost exclusiv de a pune ordine în diversitatea lumii animale. 

Cadrul de bază al sistematicii moderne a fost creat de suedezul Carl Linné care a introdus categoriile de: clasă, ordin, gen,  specie. 

Pentru nevoile sistematicii moderne au fost create noi categorii:

  

1. Regnul                   6.  Ordinul          11. Specia

2. Diviziunea             7.  Familia          12. Varietatea

3. Filumul                  8.  Secţiunea       13. Aberaţia

4. Încrengătura          9. Tribul              14. Individul

5. Clasa                      10. Genul

  

Între două categorii învecinate se mai adaugă încă două categorii intermediare care sunt caracterizate cu prefixele "sub" şi "super". Exemplu: "supraclasa", "clasa", “subclasa".