Migraţiile în lumea nevertebratelor

Unele fenomene, sesizate de oameni ca existente în natură,au atras de mult atenţia omului. A observat că unele specii de animale apar şi dispar în anumite perioade ale anului. În literatura noastră de specialitate studiile asupra migraţiilor se referă mai ales la acele grupe de animale la care fenomenul apare mai spectaculos, cum ar fi la unii peşti şi la majoritatea păsărilor. 

Aproape cu precizia unui ceasornic, pe drumuri ştiute, deşi poate sunt la prima călătorie, animalele migrează dintr-un ţinut în altul. 

Cauzele care determină procesele de migraţie au preocupat pe oameni din cele mai vechi timpuri. Date asupra migraţiilor găsim în scrierile lui Aristotel şi ale altor învăţaţi din antichitate. Ei doar au semnalat aceste deplasări în masă ale animalelor fără să poată explica cauzele care le generează:

• ✅ care este cauza plecării unor specii de animale şi de ce rămân pe loc altele.
• ✅ care este cauza preciziei şi regularităţii plecării şi a direcţiei adoptate.
• ✅ care este cauza opririi în anumite regiuni şi a întoarcerii în locurile unde au văzut pentru prima dată lumina zilei.

Există mai multe teorii care încearcă să explice aceste cauze dar fiecare greşeşte deoarece încearcă să explice printr-o singură cauză deşi ele sunt multiple.

• ✅ În mări şi oceane, planctonul efectuează deplasări pe verticală mai ales în anumite epoci ale anului numite migraţii sezoniere. Planctonul este format din totalitatea organismelor care trăiesc şi plutesc în pătura superficială a apei (până la 200 m adâncime). Planctonul constituie o verigă importantă a circuitului materiei din bazinele acvatice. Este format din vieţuitoare mărunte. Zooplanctonul este format din nevertebrate, în special.
• ✅ Scoica de lac din cauza adaptării pentru nutriţia pasivă, precum şi din cauză că pe fundul bazinului acvatic variaţiile de temperatură sunt foarte mici, s-a crezut, până nu de mult, că nu se deplasează ca adult, răspândirea ei fiind asigurată numai de stadiul larvar.
• ✅ Cu ocazia unor studii hidrobiologice, executate de cercetători români în diferite bălţi şi gârle din lunca inundabilă a Dunării s-a evidenţiat faptul că toamna şi primăvara scoica de lac efectuează deplasări regulate.
• ✅ În ianuarie pot fi întâlnite în număr foarte mare, îngrămădite sub gheaţă, la malul gârlei la o adâncime de până la 1 m.
• ✅ În mai, când temperatura apei avea la fund 19C scoicile se aflau deplasate acolo, în mijlocul gârlei.
• ✅ În iunie se află răspândite pe toată porţiunea inundată, la adâncime de 0,5 m, la o distanţă de aproximativ 1.000 m, ceea ce reprezintă o distanţă enormă faţă de posibilităţile lor de deplasare.
• ✅ Prin verificarea observaţiilor făcute s-a ajuns la concluzia că reproducerea este cauza migraţiei. Spermatozoizii eliminaţi de masculi trebuie să ajungă în camera branhială a femelei odată cu apa. Dacă indivizii s-ar găsi dispersaţi pe distanţe mari fecundaţia s-ar face foarte greu sau deloc.
• ✅ Dintre nevertebrate artropodele prezintă cele mai interesante cazuri de migraţie.
• ✅ La crustacee fenomenul de migraţie este legat fie de nevoia de reproducere, fie de nevoia de hrănire.
• ✅ Crabul hoţ, numit şi crabul palmierilor de cocos este adaptat tot la viaţa de uscat şi populează insulele tropicale ale oceanelor Indian şi Pacific.
• ✅ Femela poartă ouăle pe apendicele abdominale, iar pentru dezvoltare migrează în apă unde le lasă. Din ele ies larve. Când ”puiul” ajunge la 3,5 mm îşi introduce abdomenul moale într-o cochilie goală. La adăpostul cochiliilor ies pe plajă şi nu se mai întorc în apă.
• ✅ Printre insectele migratoare, cea mai tipică este lăcusta călătoare (Locusta migratoria).
• ✅ Cronicile amintesc despre migraţii de lăcuste care au îngrozit lumea prin pagubele care le-au pricinuit.

• ✅ În vara anului 1712 au apărut aşa multe lăcuste în Moldova, încât au întunecat lumina soarelui cum se întâmplă în timpul eclipselor.
• ✅ Lăcustele, atât în stare larvară cât şi în stare adultă trăiesc izolat, însă, uneori, la intervale de timp care variază între 4 şi 10 ani, indivizii de toate vârstele se adună în anumite regiuni în număr extraordinar de mare şi migrează pe distanţe foarte mari distrugând toate plantele care le întâlnesc în cale. În timpul migraţiei mulţi dintre indivizi pier fie din cauza lipsei de hrană, fie distruşi de animalele insectivore sau de paraziţi, încât numărul lor scade treptat.
• ✅ Larvele, nearipate, migrează deplasându-se pe pământ în coloane uriaşe, într-o direcţie anumită, peste coline şi chiar râuri, pe care n-o schimbă chiar dacă întâlnesc obstacole în cale.
• ✅ În 1880, în Caucaz, un tren nu a mai putut merge deoarece roţile locomotivei se învârteau pe loc în grosimea stratului de lăcuste. O astfel de coloană a traversat braţul Sf. Gheorghe din Delta Dunării înotând în josul apei pe distanţă de 12 km.
• ✅ Factorul care condiţionează şi stimulează deplasarea coloanelor de larve este temperatura.
• ✅ Adulţii migrează în număr atât de mare încât alcătuiesc adevăraţi ”nori de lăcuste”. Distanţele parcurse rivalizează, uneori, cu ale unor păsări cu o viteză de 45 km/oră.
• ✅ Nici până în prezent nu se cunosc în întregime cauzele reale care declanşează fenomenul de migraţie la lăcuste.
• ✅ Unii fluturi (Lepidoptere) se deplasează pe distanţe foarte mari. Fluturele Danaus plexippus care trăieşte în America de Nord, spre deosebire de majoritatea insectelor migratoare, a căror deplasare se face într-un singur sens, migrează toamna din nord către sud, pe o distanţă de 1.000 km urmând coastele Atlanticului sau valea fluviului Mississippi. Primăvara migrează în sens invers, dar nu în cârduri mari ci ca indivizi izolaţi.
• ✅ Dintre Pieridele tropicale unele specii de Phoebis zboară uneori în masă, depăşind coastele Braziliei şi înecându-se cu miile în apele oceanului.
• ✅ Dintre Pyralidae migrează Nomophilla noctuella fluture dăunător.
• ✅ Phytometra gamma dintre Noctuedae - indivizii se deplasează izolaţi, uneori în grupuri de miliarde de indivizi ce se întind pe mii de kilometri, pe distanţe foarte mari.
• ✅ Cunoaşterea migraţiei animalelor este o problemă de cea mai mare importanţă din punct de vedere biologic şi economic nu numai pentru cercetători ci şi pentru nespecialişti.
• ✅ Cunoaşterea datelor legate de migraţia animalelor oferă, pe lângă aspectele ştiinţifice deosebit de valoroase pentru cei ce iubesc animalele şi doresc să le cunoască viaţa şi un mare interes practic legat de economia naţională.

Ştiaţi că…

• ✅ Fosilele dovedesc succesiunea neîntreruptă a vieţuitoarelor şi evoluţia lor de a lungul erelor geologice. Fiind contemporane cu straturile în care se găsesc ne pot da indicaţii despre condiţiile de viaţă din acea vreme. Ne mai pot sluji în stabilirea conturului continentelor şi mărilor străvechi, la întocmirea hărţilor paleogeografice. Cu ajutorul unor fosile se poate determina vârsta relativă a straturilor deoarece pentru fiecare vreme au corespuns anumite fiinţe.
• ✅ Cel mai important eveniment din acest timp este apariţia vieţii. Ţine de la întărirea scoarţei terestre până la apariţia primelor straturi cu trilobiţi (crustacei primitivi). A durat 3000 de milioane de ani, mai mult de jumătate din durata timpului geologic.
• ✅ După Precambrian, timpul geologic s-a împărţit în trei mari ere: era Paleozoică (era veche a Pământului), era Mezozoică (era mijlocie a Pământului), era Neozoică (era nouă a Pământului).
• ✅ Antropogen se mai numeşte Cuaternarul, ultima perioadă a erei Neozoice deoarece se caracterizează prin apariţia omului.
• ✅ Cuaternarul trece prin 5 faze glaciare: Donau, Grünz, Mindel, Riss şi Würm separate prin faze interglaciare. Fazele glaciare sunt fazele de înaintare a gheţurilor polare şi ale munţilor.
• ✅ Anumite materii de origine organică au conservat în masa lor animale întregi. În gheaţa fosilă din zonele polare s-a găsit un mamut congelat perfect. În răşina solidificată a pinilor (chihlimbarul), s-au găsit mumiile unui număr de aproape 6000 de specii de insecte şi alte animale mărunte. Materiile organice respective cu timpul s-au mineralizat.
• ✅ Se cunosc până în prezent peste 2.000.000 de specii fosile.
• ✅ Fosilele caracteristice straturilor mezozoice sunt scheletele reptilelor gigantice care au terorizat 60.000.000 de ani pământul, unele terestre, atingând 30-40 m lungime numite Dinosaurieni. La fel de caracteristice pentru mezozoic sunt fosilele primei păsări găsite în calcarul litografic din Bavaria, Archaeopteryx şi ale unor rude ale sepiei, amoniţii cu cochilia neînchipuit de bogat ornamentată.
• ✅ Peşterile au conservat de minune, din cuaternar resturile omului fosil şi ale animalelor, dispărute azi, ce-l însoţeau: mamutul, ursul cavernelor, cerbul uriaş.
• ✅ Din neogen, partea a doua a cuaternarului s-au păstrat scheletele celor mai vechi strămoşi ai elefanţilor, ai cailor şi ai maimuţelor antropoide.
• ✅ Pentru prima parte a neozoicului (paleogenul) fosilele conducătoare rămân numuliţii, protozoare din clasa amibei (Rhizopoda) foraminifere gigant de forma şi mărimea unor bănuţi, aflate la noi în calcarul de la Albeşti.
• ✅ Căsuţele de siliciu ale radiolarilor (protozoare rizopode) nu sunt dizolvate nici la adâncimi mari. Ele s-au păstrat din timpurile geologice cele mai vechi numărându-se printre cele mai vechi fosile care le cunoaştem.
• ✅ Există plante care după moarte au căpătat o nesfârşită viaţă împietrindu-se. Corpul vegetal s-a distrus dar s-a conservat mulajul lor în piatră sau s-a impregnat cu piatră. Se cunosc, în Arizona şi Transcaucazia, păduri întregi pietrificate pomi transformaţi în întregime în agat, calcedonie, silice plante dispărute, sau ai căror strănepoţi mai veghează pe ici pe colo.
  

Nevertebratele în decursul erelor istorice ale Pământului

În decursul erelor geologice au trăit alte vieţuitoare decât cele pe care le vedem astăzi, care sunt urmaşii acestor animale străvechi. Multe vieţuitoare care au populat Pământul au lăsat numeroase resturi şi urme în straturile scoarţei terestre numite fosile. Ele s-au păstrat până în zilele noastre. În general de la animalele străvechi s-au păstrat părţile tari: cochilii, schelete, oase, etc. 

Rareori, în anumite condiţii de conservare s-au păstrat animale întregi. 

Studiul fosilelor a dovedit că fiinţele care populau odinioară pământul se deosebesc de cele actuale şi deosebirea este cu atât mai mare cu cât sunt mai vechi. 

Cu ajutorul fosilelor putem reconstitui întreaga istorie a scoarţei terestre. 

Prima şi cea mai veche parte din istoria geologică a Pământului este Precambrianul care a durat 3000 milioane de ani. Din această perioadă avem cele mai vechi urme de viaţă, aparţinând unor bacterii, alge şi chiar unor animale cu organizare foarte simplă, din prima parte, din a doua parte resturi organice de animale marine inferioare: protozoare, spongieri şi celenterate, iar din ultima parte chiar nevertebrate cu organizare evoluată viermi, moluşte şi chiar artropode primitive. 

Cea mai mare parte din tipurile de nevertebrate care trăiesc astăzi, au existata deja din era Paleozoică (era veche) protozoare foraminifere, spongieri silicioşi, corali primitivi, moluşte nautiloide, artropode (trilobiţi). În Devonian (perioada de mijloc a Paleozoicului) apar primele insecte. 

Era paleozoică a durat 330 milioane de ani. 

Era mezozoică (era vieţii mijlocii) a durat 173 milioane de ani. Se remarcă apariţia coralilor superiori, lamelibranhiatelor şi gasteropodelor. 

Spongierii şi celenteratele au o importanţă redusă. Moluştele sunt foarte numeroase şi variate. 

Era Neozoică (era nouă a Pământului) a durat 67 milioane de ani este dominată de ridicarea munţilor tineri din toate continentele. În lumea animală se produc schimbări de mare însemnătate. În general fauna se apropie de cea actuală. Mările sunt acum dominate de foraminifere, de lamelibranhiate şi gasteropode. 

Perioada cuaternară (ultima perioadă a erei neozoice) se caracterizează printr-o puternică răcire a climei. 

În aceste condiţii s-a dezvoltat o faună foarte asemănătoare cu cea actuală. 

Insectele cuceresc toate mediile de viaţă.

Recunoaşteţi animalele

1.

Ca zăpada, ca laptele 

Sau versuri fără rimă, 

Culoare, rasă de oameni, 

De porcine, sclerotică. 

La masculin, singular 

E prima parte. 

Nu e rar. 

De pui alături partea a doua 

Un nume, prea cunoscut nouă 

Vei găsi cu siguranţă 

O insectă prea isteaţă, 

Harnică, folositoare. 

Spune-o deci în gura mare 

…………………….

2.

Dig în calea apelor 

Într-un bazin portuar 

Mai des, moleculă gram 

E desigur prima parte. 

N-aţi găsit-o încă-n carte. 

O veţi face la chimie 

Poate şi la geografie. 

Partea-a doua-i cunoscută 

Des la sate întâlnită 

E cămaşe-nrâurată 

De ţărănci, la noi purtată. 

Puse una lângă alta 

Şi citite, afli-ndată 

Un fluture nu prea mare 

Ce roade fără-ncetare. 

......................................

3.

Nuni, botează şi cunună 

Stau la nuntă împreună 

Vin de hac, cui nu-i cuminte 

Te învaţă la timp minte. 

Nu sta mult să te gândeşti 

Prima parte să ghiceşti. 

Arbust, arbore cu lemnul tare 

Sau armă de apărare 

La multe animale 

Instrument de suflat 

La vânătoare, sau de cântat 

Uneori folosit pentru semnalizare. 

Ciupercă parazită la secară 

Sau, un fel de chiflă, în alimentară 

E partea doua. 

Este clar. 

Atâtea explicaţii, mai rar 

E un gândac. 

De-ai să ghiceşti 

Un corn în frunte-ai să-i zăreşti. 

…………………………

Ştiaţi că…

• ✅ Există insecte microscopice, care nu au antene, aparatul bucal e prevăzut cu piese alungite şi ascuţite, prima pereche de picioare are rol tactil, este mai lungă şi orientată înainte.
• ✅ Lăcustele de noapte prezintă forme interesante de adaptare, prin imitarea unor părţi de plantă. Lăcustele migratoare în formă de frunză seamănă complet după culoare şi formă cu frunza unui copac. Curios este aspectul pe care îl prezintă ”floarea diabolică africană” (Edolum diabolicum) la care toracele este puternic lărgit şi ambele articole coxale sunt lăţite şi delicate dar foarte viu colorate. Când animalul stă în poziţie de alergat cu picioarele de apucat întinse seamănă cu o minunată floare. Insectele, care zboară din floare în floare, sunt ademenite şi se aşează în această ”floare diabolică” care le prinde şi le consumă.
• ✅ Termitele războinice din Africa construiesc termitiere în formă de catedrală având până la 6 m înălţime şi 15-20 m diametru la bază cu o masă de zidărie de 1000 t deasupra pământului. Aceasta se realizează cu munca celor un milion de lucrătoare oarbe ale coloniei.
• ✅ Pe om pot trăi trei feluri de păduchi: păduchi laţi în zona pubiană, păduchi de cap (cei mai mici) şi păduchi de corp. Păduchele de corp este forate important ca transmiţător al tifosului exantematic. Din anul 1917 până în anul 1923 s-au îmbolnăvit de tifos exantematic în Europa şi Asia peste 30 milioane de oameni dintre care 3 milioane au murit.
• ✅ Numărul de furnici lucrătoare într-o colonie poate fi foarte mare. Vestita furnică a - faraonilor despre care se zice că ar fi fost în antichitate a 10-a plagă a Egiptului, numără până la un sfert de milion de lucrătoare într-o colonie.
• ✅ Există un mare număr de specii de albine care trăiesc izolat şi care-şi depun ouăle în cuiburi din pământ, tulpini goale de plante, căsuţe de melci sau construcţii de zidărie. Acolo le aprovizionează cu polen îmbibat cu nectar.
• ✅ Bondarii care formează colonii sau albinele fără ac (Melipona) din America de Sud, nu practică îngrijirea larvelor însă apărarea cuibului de duşmani şi reglarea temperaturii din cuib sunt cele mai vădite manifestări ale grijii pentru progenitură.Nici o insectă nu este atât de adaptată pentru vizitarea florilor ca albina. Memoria permite albinelor să folosească pe deplin florile care se deschid la anumite ore ”Limbajul” lor le permite nu numai să anunţe tovarăşelor de stup sursele de nectar descoperite, dar le arată direcţia şi distanţa exact. Acest limbaj constă din dansuri specifice executate în întunericul stupului. Ritmul acestora arată depărtarea până la sursă iar direcţia dansului în raport cu verticala indică direcţia sursei de hrană în raport cu direcţia soarelui.
• ✅ Rusaliile sunt insecte efemeride răspândite în zonele temperate, muntoase. Adulţii au o viaţă foarte scurtă (o zi) pe când larvele au o viaţă mult mai lungă, până la doi ani.
• ✅ Fluturele amiral este un fluture migrator. În fiecare toamnă, asemenea unei păsări migratoare zboară spre sud de unde revine primăvara pentru a depune ouăle pe urzică.
• ✅ În familia albiliţelor vinete există câteva specii care în ultimul stadiu larvar trăiesc ca răpitoare în muşuroaiele de furnici şi aici sunt tolerate din cauza unei secreţii glandulare, pe care o elimină.
• ✅ Fluturele lui Apolo, o specie nobilă de fluturi, limitată la regiuni muntoase, datorită acestei izolări, din păcate a fost exterminat în unele regiuni de către colecţionari.
• ✅ Există termite cultivatoare de ciuperci. În camere speciale din cuibul lor cresc ciuperci folosind ca mediu de cultură un fel de pastă de lemn ros.
• ✅ Larvele leului furnicilor îşi prind prada într-un mod mai ciudat. Ele fac o pâlnie în nisip, în care cad diferite insecte mici pe care le prind apoi cu mandibulele.
• ✅ Există insecte născătoare de nimfe. La musca ţe-ţe din Africa care transmite agenţii patogeni ai boli somnului şi cei ai bolii nagana larvele se dezvoltă până la stadiul de nimfă în corpul mamei.
• ✅ Scarabeul sfânt face cocoloaşe de bălegar pe care le transportă în galerii. În aceste cocoloaşe îşi depune ouăle.
• ✅ Un interes deosebit îl prezintă musca de oţet sau musca de fructe (Drosophila) care a devenit un obiect interesant pentru studiul raporturilor dintre structura nucleului şi ereditate.
• ✅ Musca de carne îşi depune ouăle mai ales pe plăgi sau la baza orificiilor şi cavităţilor naturale de unde larva intră în nări, urechi, ochi, anus producând tulburări grave.
• ✅ Repedea, mică de 12-16 mm, trăieşte la munte şi pe plaja marină. Este cea mai feroce dintre toate insectele prădătoare atât ca adult cât şi ca larvă. Vânează insecte mici.
• ✅ Cantarida = căţelul frasinului, conţine o substanţă farmaceutică cantaridina ce emană un miros neplăcut. Este dăunătoare frasinului şi liliacului mâncându-le frunzele.
• ✅ Fluturele ochi de păun este cel mai mare fluture de la noi şi chiar din Europa.

Clasa Hexapoda - Insecte

• Se deosebesc de celelalte antenate prin alcătuirea corpului lor din trei regiuni (Care sunt acestea?).
• Insectele sunt superioare tuturor nevertebratelor atât prin numărul speciilor cât şi prin numărul indivizilor.
• Dintr-un milion şi jumătate de specii de animale cunoscute 70-75% îl formează insectele.
• Cu excepţia mărilor unde insectele sunt rare ele populează cele mai diverse regiuni ale globului atât pe uscat cât şi în ape dulci. Trăiesc chiar parazite pe om, animale şi plante.
• "Noi nu recoltăm ceea ce semănăm, ci ceea ce ne lasă insectele” s-a zis odată foarte nimerit.
• Cu toate acestea, omul nu ar putea recolta prea mult de la plantele superioare, folositoare dacă nu ar exista insectele care să mijlocească fecundarea. Simbioza dintre insecte şi plantele cu flori a contribuit, desigur, la dezvoltarea atât a insectelor cât şi a plantelor, în istoria globului nostru pământesc această dezvoltare este unică.
• Capul insectelor poartă ………. antene de diferite forme (Daţi exemple de la insectele învăţate) doi ochi ……… şi aparatul bucal format din şase piese bucale (Care sunt?) modificate după tipul de hrană (Daţi exemple la grupele de insecte învăţate).
• Toracele alcătuit din ………….. segmente poartă……………. perechi de aripi (De ce se numesc hexapode?).
• Abdomenul este format dintr-un număr variat de segmente (De obicei ………..). Aparatul respirator este alcătuit din trahei.
• Se înmulţesc prin …………. (cale sexuată) rar prin partenogeneză. Dezvoltarea se face prin ……………… (Care sunt stadiile metamorfozei complete Dar a celei incomplete?)

Subîncrengătura Mandibulata

Clasa Crustacea

• Constituie o clasă de artropode bine definită fiind caracterizată nu numai prin învelişul corpului (Denumiţi-l şi caracterizaţi-l) dar şi prin numărul de anterie (câte perechi, prin ce se deosebesc) şi prin structura particulară a picioarelor; picioare bifurcate sau biramate, tendinţa mai mică de contopire a segmentelor. Dintre organele de simţ deosebit de dezvoltaţi sunt ochii (Descrieţi-i).
• Primele perechi de picioare devin maxilipede, sunt înarmate cu ………. şi servesc pentru ………….
• Sunt animale exclusiv ……………. După mediul de viaţă fiind răspândite în ape dulci şi sărate.

Dublu click pentru vizualizare pe tot ecranul - apoi dublu click pentru revenire la pagină...

Recunoaşteţi animalele

1.

   

Rezultatul unui meci 

Fii atent ca să-nţelegi 

Este aicea prima parte 

Dar vom merge mai departe. 

Piesă de şah, pretenţioasă 

Deşi puţin valoroasă 

E partea doua. 

E la urmă 

De sunt citite împreună 

Apare-un arahnid aparte. 

E sigur şi la voi în carte.
…………………….

 

2.

   

Prima parte e un verb, 

A ţopăi, la prezent 

Acţiune zi de zi 

Practicată de copii. 

Nu e lucru de mirare 

O deplină dezvoltare 

Partea-a doua ne expune 

Autorul vă propune 

Să vă concentraţi puţin. 

Nu e greu, nu e un chin 

Veţi găsi un parazit 

Arahnid des întâlnit

. …………………………

 

3.

   

Prima parte de-nceput 

E pe hartă. 

L-aţi găsit? 

Promontoriu cum se ştie 

L-aţi aflat la geografie. 

Parte-a doua e banală 

Intrare universală 

Te opreşte, îţi dă voie 

Intri, ieşi, nu-i anevoie 

Citite doar într-un sens 

Cum se citeşte, mai des 

Vei găsi, cum e normal 

Un acarian banal

. ………………………..

Ştiaţi că…

• ✅ În timpuri străvechi au trăit artropode uriaşe. În perioada siluriană ele au fost locuitori ai mărilor aşa cum reiese din examinarea resturilor fosile găsite în depozitele marine. În devonian apar şi în apele dulci forme uriaşe, lungi de până la 3 m care, fiind răpitoare au fost desigur spaima peştilor.
• ✅ Cel mai mare scorpion şi cel mai periculos pentru om şi animale este scorpionul imperial (Pandinus imperator) lung de 18-20 cm. Trăieşte în deşerturile şi pădurile ecuatoriale şi intertropicale.
• ✅ Veninul scorpionilor are aceleaşi însuşiri ca al şarpelui cobra. În cantitate de 1 mg omoară un câine de 15-20 kg.
• ✅ Despre specia Butus occinatus din jurul Mării Mediterane şi din sudul Franţei şi estul Europei se spune că înţepătura ei este chiar mortală pentru copii.
• ✅ După cum ştia încă Aristotel, scorpionii nasc pui. În primele săptămâni, puii se adună în jurul mamei şi pe ea. O mamă de scorpioni, acoperită pe toate părţile corpului cu cei 20-50 de pui ai ei oferă o privelişte ciudată.
• ✅ În regiunile mediteraneene trăiesc mai multe specii de păianjeni veninoşi. La noi păianjenul verde de pajişti, a cărui pânză deasă se poate vedea adesea pe spicele gramineelor, este în stare, ca prin înţepătura lui să producă o intoxicaţie puternică.
• ✅ Căpuşa acvatică Piona coccinea are doar 1500 µ. Este răspândit în Europa, Asia şi Africa.
• ✅ Înţepătura speciei migala americană este foarte periculoasă pentru om, câteodată chiar mortală.
• ✅ Unii păianjeni pot trăi şapte opt ani.
• ✅ Foarte variată este comportarea păianjenilor cu ocazia împerecherii. De cele mai multe ori partenera este mai mare decât masculul şi flămândă îl poate consuma. De aceea masculii de tetragnatide imobilizează femela apucând-o de chelicere cu chelicerele lor mari iar cei de Xystiens priponesc picioarele dinainte ale femelei legându-le de sol cu fire de mătase. Masculii de Pisaura oferă o muscă proaspătă femelei înainte de împerechere.
• ✅ Căpuşă femelă are 4 mm. După ce a supt sânge de la un animal volumul ei ajunge la 10 mm.
• ✅ Căpuşile pot suporta perioade lungi de inaniţie larvele şi nimfele un an, un an şi jumătate, femelele aproximativ 2 ani, 2 ani şi jumătate.
• ✅ Există căpuşi veninoase. Veninul injectat are aceleaşi însuşiri cu acel al şerpilor.
• ✅ Lycosa tarentula este un păianjen alergător (păianjenul lup) Nu ţese pânză. Stă în galerii în pământ. Vânează prin salturi. Se întâlneşte în Italia.
  
   

Încrengătura Arthropoda

Încrengătura Arthropoda  

             

Subîncrengătura Chelicerata 

          Clasa Arachnida: Scorpioni, păianjeni, căpuşi 

Subîncrengătura Mandibulata 

          Clasa Crustacea - Raci 

          Clasa Progoneata - Miriapode Clasa Hexapoda - Insecte

Clic pe imagine pentru sursă

• Încununează evoluţia tuturor articulatelor. Segmentele lor au devenit foarte inegale. Cele anterioare s-au transformat în multe cazuri într-o extremitate cefalică. Membrele sunt divizate în ………….. şi puse în mişcare de ……………. Organele de excreţie apar numai în câteva segmente. Sistemul nervos ………….. precum şi musculatura longitudinală constituie mărturii ale unei segmentări interne moştenită, care se menţine în permanenţă (La ce viermi a fost întâlnită această segmentare internă?).
• Scheletul extern este compus dintr-o substanţă caracteristică numită ……………. (Unde am mai întâlnit această substanţă?). Acest schelet rigid este înlocuit din când în când prin ……….., des şi uneori la intervale constante.

Subîncrengătura Chelicerata 

Clasa Arachnida (scorpioni, păianjeni, căpuşi)

• Spre deosebire de celelalte artropode, nu posedă o regiune cefalică propriu zisă corpul este împărţit în două părţi ……………... şi ……………….. Prima pereche de picioare se transformă în căngi veninoase numite ……………., folosite ca arme de atac şi apărare.
• A doua pereche de picioare se transformă în organe tactile (pentru pipăit) şi de apucat şi masticare.
• Sunt situate în apropierea orificiului bucal şi poartă numele de ………………..
• La formele acvatice maxilipedele au formă de picioare normale la fel ca următoarele ……………… perechi.

Recunoaşte animalul

1.

Patru părţi se întâlnesc 

Într-un nume pescăresc. 

Puţin dacă te gândeşti 

Repede ai să ghiceşti. 

Vehicul rutier rural 

E prima parte. 

Tras de cal 

De bou, catâr, chiar de măgar 

Folosit astăzi mai rar. 

Cu urechi şi vârf ţepos 

Partea doua-i de folos 

La cusut şi la brodat 

La sărac şi la-mpărat. 

Cal dobrogean, neapărat e 

La jocurile - ncrucişate. 

Penultima, a treia parte, 

De primele două legat e. 

Ultima parte în sfârşit 

La războiul de ţesut 

Este piesă importantă 

Dar se-ncurcă câte-odată. 

Toate patru laolaltă 

O moluscă îţi arată 

Cu tentacule vreo opt 

Mai numită octopod

....................................

   

2.

Ţine-ţi spune prima parte 

Sau, ia bătaie măi frate 

Strigăt e ades, la ţară 

Refren în muzica populară 

Cu partea a doua e mai uşor 

E un cuvânt folositor 

La ceva, sigur foloseşte. 

Explicaţia te mulţumeşte? 

Tu deja ştii cum e bine 

Procedezi cum se cuvine 

În ordine scrii, citeşti 

Şi îndată ai să găseşti 

O moluscă mai aparte 

Din timpuri străvechi uitate 

De care astăzi se ştie 

Că este fosilă vie.

...............................

   

3.

La şah e piesă însemnată. 

La rebus, des, cel dobrogean 

E numit at. 

E animal 

De tracţiune, călărie 

E chiar hamal 

Când pe spate poartă multe 

Şi le duce sus, pe munte. 

Numele are părţi două 

A doua ne place nouă. 

Este fruct şi e gustos 

Bogat în vitamine delicios 

La noi, sigur, veţi observa 

Absentă pălăria de la "a". 

De-s citite la un loc 

Rezultă un cefalopod 

Mai numit şi călimară 

În limba italiană.

…………………………..

   

4.

Stă ascunsă pe sub pietre. 

E un animal ciudat. 

Piciorul e-n zece braţe 

Împărţit. Bine dezvoltat 

Are capul. 

E animal marin, e branhiat 

Citind acum pe verticală, 

De e consoană, de vocală, 

Prima literă din vers, 

Vei găsi bineînţeles 

Un cefalopod ştiut. 

De toţi binecunoscut 

…………………….

Ştiaţi că…

• ✅ În Marea Mediterană există o specie de caracatiţe, Eledone cirrhosa ale cărei braţe posedă numai un rând de ventuze.
• ✅ Specie particulară de caracatiţe Argonauta argo, numită şi barca de hârtie posedă, o cochilie elastică subţire ca o hârtie.
• ✅ În apele adânci şi mai puţin adânci ale Mării Mediterane trăiesc sepii prevăzute cu numeroase organe luminiscente. Strălucirea lor multicoloră explică denumirile lor populare: lampă miraculoasă, calmar de foc.
• ✅ Caracatiţele din genul Architheuthis sunt uriaşe ajung până la 19 m.
• ✅ Relatările cu privire la exemplarele cu braţe lungi par neverosimile deşi unele pot fi adevărate. Un fapt care s-a întâmplat pe la 1680, în care este vorba de o sepie tânără, pare a fi real, această sepie s-a agăţat atât de nefericit de stânci, pe o coastă norvegiană, încât a trebuit să piară acolo, după ce cu braţele ei aproape au dezrădăcinat câţiva copaci de pe mal. Pliniu cel Bătrân scria despre un exemplar al cărui cap avea mărimea unui butoi de 15 amfore (500 l).
• ✅ Caracatiţa comună are lungimea de 1 m. Este frecventă în Marea Mediterană, câteodată îşi stabileşte culcuşul pe fundul nisipos unde adună pietre şi formează în jurul ei un dig circular, unde se ascunde şi de unde, urmăreşte cu ochii, victima.
• ✅ Pe litoralul Mării Mediterane se întâlneşte graţioasa şi rotunda sepiola, cu braţele numai de 5 cm, cu scoica dorsală cornoasă. Înotătoarele mari, rotunjite îi ajută să se îngroape în nisip sau în nămol.

Clasa Cephalopoda

Clasa Cephalopoda (Nautili, sepii şi caracatiţe)

   

• Sunt superioare celorlalte moluşte prin structura şi funcţiile lor. Capul şi sacul visceral sunt bine dezvoltate (Explicaţi) iar piciorul este puternic modificat (Cum?).
• La speciile cu patru branhii braţele sunt în număr mare ajungând până la 40 ca la nautil (La ce folosesc braţele?), iar la cele cu două branhii în număr de 8-10 braţe, ca la sepie şi caracatiţă.
• Capul (Ce au la cap?) are doi ochi foarte dezvoltaţi, un creier format din contopirea ganglionilor cefalici, viscerali şi ai piciorului, gura şi organele de echilibru (Ce are la gură?).
• În afara fălcilor puternice, ochilor perfecţionaţi ce alte arme de atac şi apărare au?
• Amintiţi-vă sifonul, punga cu cerneală, schimbarea culorii pielii după mediu. Explicaţi rolul lor.
• Azi populează toate mările globului. Epoca lor de apogeu se situează în perioadele primitive de evoluţie ale pământului. Speciile genului Nautilus sunt ultimele lor urmaşe (fosile vii).
  

Ştiaţi că…

• ✅ Radula melcilor poate avea forme foarte variate: de evantai, de ghindă, de panglică, îngustă etc.
• ✅ Deosebit de cunoscuţi prin frumuseţea şi mărimea lor sunt melcii Cypraea (ghiocul). Cochiliile lor erau adunate înainte vreme în ţările Asiei de Sud şi transportate cu vasele în Africa, unde serveau ca monedă pentru indigeni şi mijloc de plată pentru negustorii de sclavi.
• ✅ Melcii de purpură din genurile Murex şi Purpurea secretă o substanţă iniţial incoloră, dar care, sub acţiunea razelor solare se colorează în nuanţe diferite. Din această cauză, pe vremuri melcul era mult folosit şi preţuit. Purpura era folosită pentru vopsirea hainelor scumpe ale conducătorilor ţărilor.
• ✅ Melcii Conus au radula toxică, cu dinţii laterali transformaţi în stilete. În secolul al XVIII-lea, cochiliile lor frumoase, erau plătite cu mari sume de bani, când moda colecţiilor de melci şi de scoici era foarte răspândită.
• ✅ Melcul prădător, Vitrina, cu cochilia mică, joasă, subţire şi sticloasă trăieşte numai în locuri umede şi răcoroase, dar poate fi întâlnit chiar şi iarna sub zăpadă.
• ✅ Melcul de livadă altădată era cultivat în grădini speciale şi este şi astăzi mult apreciat în unele ţări ca Italia, Franţa, ca o delicatesă.

Verificaţi-vă cunoştinţele

• Moluştele sunt animale marine, dulcicole şi terestre (Daţi exemple). Adaptându-se la cele mai variate condiţii au aspecte şi structuri diferite prezentând totuşi o serie de caractere comune (Care?): corpul nesegmentat alcătuit din: cap, picior, masă viscerală, manta şi cochilie; cochilia calcaroasă produsă de manta; sistemul nervos ganglionar, radula şi hepatopancreasul de la aparatul digestiv, aparatul respirator (……………….la cele terestre, ………………. la cele acvatice), aparat circulator din …………….., sânge ………………., aparat excretor evoluat, reproducerea se face numai ……………, dezvoltarea se face direct sau prin …………...
• Sistemul nervos ganglionar, corpul moale, dezvoltarea larvară (larva seamănă cu a viermilor inelaţi) sunt dovezi de înrudire a moluştelor cu ……………... Care sunt caracterele de superioritate?
• Clasa Gasteropoda conţine cel mai mare număr de specii (circca 90.000) adaptate la viaţa acvatică, marină (Daţi exemple) şi dulcicolă (Daţi exemple) cât şi la viaţa terestră (Daţi exemple).
• Ce organe întâlnim la cap. Ce este radula? Unde sunt situaţi ochii? Ce rol au tentaculele?
• Descrieţi piciorul melcilor.
• Ce este mantaua? Ce rol are? Descrieţi cochilia melcului. Ce organe apar pentru prima dată la melc? Ce demonstrează apariţia lor?

Clasa Lamellibranchiata - Scoici

Sursa imaginii site-ul trilulilu.ro

• Mai puţin cunoscute decât melcii au cochilia alcătuită din ………………. Legate între ele printr-un …………….. şi doi ………. Sunt puternic ancorate în substrat datorită ………….. care iese la extremitatea anterioară dintre cele două valve.
• Neavând cap nu au nici esofag nici ……………. ele devenind de prisos deoarece hrănirea se face fără mişcări vizibile cu …………particule organice care sunt conduse spre gură cu ajutorul unor celule ciliate.
• Nu au organe de simţ vizibile (Cum explicaţi?).
• Branhiile situate în camera mantalei au formă …………… de unde le vine şi numele. Se cunosc circca 20.000 de specii.
• Închipuiţi-vă o carte legată, orientată cu cotorul în sus şi cu marginea de sus a filelor înainte. Încercaţi să comparaţi şi să obţineţi imaginea unui lamelibranhiat

_ coperţile …………….
_ primele două file ………..
_ fila a treia şi a patra (de ambele părţi) ……………..
_ restul filelor cărţii …………….

Ştiaţi că…

• ✅ Scoica Lithophaga lithophaga din Marea Mediterană este numită scoica mâncătoare de piatră deoarece datorită unor glande ce produc o secreţie acidă, se introduce adânc în rocile calcaroase. Prezenţa ei constituie o probă ce confirmă teoria ridicării şi coborârii unor regiuni întregi de ţărm.
• Pe litoralul de la Pozzuoli, de lângă Neapole ies din ruinele templului lui Serapis, trei coloane pe care se poate vedea o zonă de 2 m cu găuri produse de litofage, zonă ce începe de la înălţimea de 3 m şi dovedeşte că litoralul, odinioară, se găsea adânc sub apă.
• ✅ Scoicile pieptene (Pecten) ale căror valve cu coaste radiare sunt folosite ca farfurii pentru masă au între valve numeroşi ochi foarte dezvoltaţi. Pieptenii sunt foarte agili, pot să sară şi să înoate, expulzând brusc apa prin închiderea şi deschiderea valvelor.
• ✅ Scoica de perle, fluvială are nevoie de 50-60 de ani pentru a ajunge la dimensiunile ei maxime.
• ✅ Scoica de lac depune 300-400 mii de ouă iar scoica de perle peste un milion.
• ✅ La scoica sfredelitoare (Pholas) creasta marginii anterioare a pereţilor, transformată într-o pilă, permite pătrunderea în roci şi sfredelirea lor.
• ✅ Viermele de corăbii (Teredo) este un animal temut din cauza acţiunii sale distrugătoare ce se manifestă prin roaderea părţilor lemnoase ale vaselor şi construcţiilor submarine.