19 octombrie 2013

Ştiaţi că…

Ştiaţi că…


✅ Peștele Clarias gronovius are înfăţişarea somnului nostru şi prezintă numeroase mustăţi în regiunea anterioară a capului, are înotătoare pectorale bine dezvoltate şi prevăzute cu un spin puternic şi ascuţit la cap ce-i serveşte ca organ de locomoţie pe uscat. Graţie unor conformaţii speciale, denumite branhii accesorii, aşezate sub operculi, alături de adevăratele branhii el reuşeşte ca în tot timpul voiajului său pe uscat să asigure o umiditate constantă a organelor respiratorii. 
✅ Periophthalmus Koefrenteri, un guvid comun coastelor Africii Tropicale, Asiei Meridionale şi marilor insule din Oceanul Indian mic numai de 15 cm, îşi sapă adevărate vizuini în nămol când uscăciunea aerului îi pune în pericol viaţa, unde se ascunde, sau părăseşte locurile devenite improprii bătând nămolul în căutarea unor locuri favorabile. De multe ori după retragerea apelor, iese din ascunzişul său şi se plimbă în plin aer cu siguranţa unui animal terestru. În mişcarea sa pe uscat se foloseşte atât de înotătoarele pectorale care au la bază un rudiment de braţ musculos cât şi de cele abdominale, care servesc ca adevărate membre şi-i dau peştelui înfăţişarea unui patruped care abia începe să meargă. 
✅ Pe lângă funcţia de a înainta sau a se târâ pe uscat, unii peşti din apele calde ale mărilor tropicale sau ecuatoriale au şi proprietatea de a pătrunde în aer străbătând, pentru câteva clipe, văzduhul în zbor planat. 
✅ Dactylopteridele (peşti zburători) se pot menţine în aer la înălţimi de 7-8 metri pe distanţe de 150-200 metri datorită dezvoltării peste măsură a înotătoarelor pectorale şi abdominale care se comportă ca aripile întinse ale unor păsări răpitoare atunci când se rotesc deasupra prăzii. 
✅ Peştele fluture (Pantodon buchholzi) din Niger şi Congo se aruncă cu multă agilitate asupra insectelor ce zbârnâie deasupra apei, plutind în aer câteva minute, datorită înotătoarelor pectorale mari, răsfirate şi rotunjite, întocmai ca aripile unui fluture. 
✅ Diavolul mărilor (Manta birostris) greu de până la o tonă, de formă romboidală, de culoare neagră,cu două prelungiri în regiunea capului, în formă de coarne, cu o lăţime ce trece de 4-5 m între vârfurile celor două înotătoare, împins de forţa corpului lui enorm, despică unda apei şi se avântă cu aripile întinse, în straturile umede ale aerului din vecinătatea valurilor. Jocul lor începe târziu după asfinţitul soarelui, iar ziua coboară în adâncuri. 
✅ Morunul este cel mai mare dintre sturioni şi cel mai mare peşte din bazinul pontic. Atinge greutăţi puţin cunoscute la peşti. Antipa citează prinderea unui morun în greutate de 882 kg în anul 1890 la gura braţului Sf. Gheorghe. Un alt exemplar de 560 kg prins la gurile Dunării se păstrează în Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti. Cărăuşu citează pentru morun greutăţi de 2000 kg şi lungimi de peste 5 m, arătând că s-au găsit şi moruni de lungimi de 9 m. Vasiliu dă ca excepţională greutatea de 1200 kg. În Marea Neagră se prind moruni de 100-150 kg. 
✅ Scrumbia de Dunăre este migratoare. Trăieşte iarna cantonată în sudul M. Negre. Primăvara cârdurile pătrund în Dunăre, urcă în apa fluviului (prin aprilie) călătoria durează aproape doi ani. La sfârşitul călătoriei, pe distanţă de peste 1200 km, scrumbiile mai vârstnice, istovite, mor după ce-şi depun icrele şi sunt antrenate de curent la vale. Istovirea survine şi datorită faptului că în timpul urcării lor pe fluviu nu se hrănesc şi pierd o parte din materiile de rezervă ale corpului. Exemplarele tinere, antrenate de curent la vale, în regiunile bogate în hrană (Gurile Dunării, mare) se refac. Puii sunt aduşi de curentul fluviului spre mare. Sunt rare exemplarele care pot întreprinde de 3 sau 4 ori călătoria de nuntă. 
✅ Somonii, păstrăvi marini giganţi, cu o carne de un gust cu totul deosebit, trăiesc în Oceanul Atlantic (Salmo salar) şi în Oceanul Pacific (Anchorhynchus), locurile de îngrăşare şi migrează pentru reproducere în fluviile care se varsă în aceste oceane urcând spre izvoare pe distanţe de 1300-3000 km, sar peste obstacole de peste 4 m înălţime, urcă cu o viteză de 40 la 70 km în 24 ore.